ANEMOMÉTRU, anemometre, s. n. Instrument pentru măsurarea vitezei gazelor în conducte, a aerului în atmosferă, a unui avion în raport cu aerul. – Fr. anémomètre (< gr.). Vezi definitia »

VICEPRIM-MINÍSTRU s. m. locțiitor de prim-ministru. (< vice- + prim-ministru) Vezi definitia »

RADIOCRONOMÉTRU s. n. instrument pentru determinarea calității mijlocii a unui fascicul de radiație eterogenă. (< radio¹- + cronometru) Vezi definitia »

SENSITOMÉTRU, sensitometre, s. n. Instrument pentru determinarea sensibilității materialelor fotografice în raport cu durata de expunere. – Din fr. sensitomètre. Vezi definitia »

NITROMÉTRU s. n. aparat pentru determinarea conținutului în oxizi de azot al unor combinații chimice. (< fr. nitromètre) Vezi definitia »