MÉȘTERIȚĂ, meșterițe, s. f. 1. (Pop.) Femeie sau, p. gener., ființă talentată, pricepută, îndemânatică. 2. (Pop.; adesea adjectival) Femeie care știe să descânte, să facă farmece, vrăji. 3. (Rar) Femeie care practică o meserie. ♦ Soția unui meșter. [Acc. și: meșteríță] – Meșter + suf. -iță. Vezi definitia »

búdă (-de), s. f. – 1. (Trans.) Cocioabă, colibă. – 2. (Mold.) Prăvălie, magazin. – 3. (Trans.) Closet. – Var. bujdă, burdă, bușdă. Pol., rus. buda „colibă” (Cihac, II, 31), cf. mag. buda (Gáldi, Dict., 111). Cf. și butcă și bordei. Der. bujd(e)ucă, s. f. (Mold., locuință dărăpănată, cocioabă); bujdei (var. bușdei, bujdulă, bușdulă), s. n. și f. (magherniță, șandrama); budar, s. m. (fîntînar). Vezi definitia »

TERATOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Apariție și formare a monștrilor. ♦ Reproducere experimentală de monstruozități, prin acțiuni directe asupra embrionului. [< fr. tératogenèse, cf. gr. teras – monstru, gennan – a naște]. Vezi definitia »

șcloforníță, șcloforníțe, s.f. (reg.; deprec.) femeie neglijentă. Vezi definitia »

DIASTEMÁTICĂ s.f. (Muz.) Sistem de notație muzicală simplă, fără indicații asupra duratei sunetelor. [Pron. di-as-. / < fr. diastématique]. Vezi definitia »