BOGDAN, Ioan (1864-1919, n. Brașov), filolog și istoric român. Frate cu Bogdan-Duică. Acad. (1903), prof. univ. la București. Inițiatorul studiilor de slavistică din România; editor de cronici și documente („Vechile cronici moldovenești pînă la Ureche”, „Cronici inedite atingătoare de istoria românilor”, „Documentele lui Ștefan cel Mare”). Vezi definitia »

TIROIDIÁN, -Ă, tiroidieni, -e, adj. Care ține de tiroidă, privitor la tiroidă; de natura tiroidei; tiroid. Influență tiroidiană. [Pr.: -ro-i-di-an] – Din fr. thyroïdien. Vezi definitia »

VOLTERIÁN, -Ă adj. Referitor la volterianism; (fig.) sceptic, zeflemist. // s.m. și f. Adept al volterianismului. [Pron. -ri-an, pl. -ieni, -iene, scris și voltairian. / < fr. voltairien]. Vezi definitia »

CUMÁN, -Ă, cumani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană aparținând unei populații de neam turcic care, migrând dinspre est, în sec. XI s-a așezat pe teritoriul țărilor românești, unde, în parte a fost asimilată de populația românească. 2. Adj. Care aparține cumanilor (1), privitor la cumani. – Din fr. Cumanes. Vezi definitia »

ABBEVILIÁN s.n. Subetaj mijlociu al paleoliticului inferior; chelean. [Pron. -li-an. / < fr. abbevillien, cf. Abbeville – localitate în Franța]. Vezi definitia »