FANÓN s. n. 1. lamelă cornoasă de pe maxilarul superior al balenelor. 2. îndoitură a pielii care atârnă sub gât, la bovine și la unele rase de ovine. (< fr. fanon) Vezi definitia »

tirbușón (-oáne), s. n. – Mic dispozitiv de scos dopuri. – Var. tirbușon. Fr. tire-bouchon. Vezi definitia »

CABEZON [cabeθón], Antonio de (c. 1510-1566), organist și compozitor spaniol. Contribuții la dezvoltarea scriiturii pentru instrumentele cu claviatură. A trăit la curtea regilor Carol Quintul și Filip II. Vezi definitia »

AARON, Vasile (1770-1822, n. sat Glogoveț, jud. Alba), poet român. Prelucrări în versuri și imitații după literatura germană, italiană, latină și greacă („Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase”) Vezi definitia »

CHESÓN, chesoane, s. n. 1. Vehicul de artilerie, tras de cai, format dintr-o ladă de tablă închisă, împărțită în compartimente, destinat pentru transportul muniției. 2. Fiecare dintre despărțiturile cu pereți metalici care se fac la o navă, cu scopul de a evita pătrunderea masivă a apei în caz de avarie. ♦ Dulap pentru păstrarea efectelor pe bordul unei nave. 3. Construcție de beton, de oțel etc. de forma unei cutii, care servește la executarea fundațiilor sub apă sau în terenurile umede, precum și la repararea unei nave sub linia de plutire. – Din fr. caisson. Vezi definitia »