UZÁJ s.n. 1. Uzură. 2. Uz (1), folosire, întrebuințare. ♦ Uzanță (2). [Pl. -juri, -je. / < fr. usage]. Vezi definitia »

PONTÁJ, pontaje, s. n. Operație prin care se înregistrează prezența muncitorilor la locul de muncă, cantitatea produselor efectuate într-un anumit interval de timp sau timpul folosit pentru efectuarea unei lucrări, în vederea calculării salariului sau a plății; pontare¹. – Din fr. pointage. Vezi definitia »

ORÁJ s. n. (met.) furtună, vijelie. (< fr. orage) Vezi definitia »

LIMBÁJ, limbaje, s. n. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care aceștia își exprimă gândurile, sentimentele și dorințele; limbă, grai. 2. Limba unei comunități umane istoricește constituită. 3. Mod specific de exprimare a sentimentelor și a gândurilor în cadrul limbii comune sau naționale. ◊ Limbaj comun = a) fel de a se exprima simplu, nepretențios; limbă obișnuită; b) mijloc, bază de înțelegere. ♦ Fig. Mijloc de exprimare a ideilor sau a sentimentelor prin culoare, sunete muzicale etc. 4. (Inform.) Sistem de caractere și simboluri folosit în programare. [Pl. și: limbajuri] – Limbă + suf. -aj (după fr. langage). Vezi definitia »

PRIMÁJ s.n. Antrenarea apei dintr-un cazan de către aburul produs. [< fr. primage]. Vezi definitia »