FILARHÍE s. f. demnitatea, funcția de filarh. (< fr. phylarchie) Vezi definitia »

SIMFIZIOTOMÍE s.f. (Med.) Secționare a unei simfize. [Pron. -zi-o-, gen. -iei. / < fr. symphyséotomie]. Vezi definitia »

OSTEOCLAZÍE s. f. 1. resorbție osoasă datorată osteoclastelor. 2. operație chirurgicală prin care se sfărâmă anumite oase. (< fr. ostéoclasie) Vezi definitia »

LUZENIE:1. Stare de spirit ce generează un comportament anormal,ieșit din tipar. Cuv. derivat din sub. lud. Sinonime:nebun,anormal,isteric, Vezi definitia »

RIZOCTÓNIE s.f. (Bot.) Ciupercă microscopică de pe rădăcinile unor plante. [Gen. -iei. / < fr. rhizoctonie, cf. gr. rhiza – rădăcină, kteino – a ucide]. Vezi definitia »