DOXOLOGÍE s. f. 1. moment în liturghia creștină în care se face glorificarea lui Cristos. 2. studiu sistematic al rolului pe care îl are aprecierea în învățământul școlar. (< fr. doxologie) Vezi definitia »

DUMESNICÍE s.f. (Înv.) Starea în care se află un animal domestic, însușirea de a fi domestic. [Var.: domesnicíe s.f.] – Din dumesnic + suf. -ie. Vezi definitia »

ALCOOLIMETRÍE s.f. v. alcoolmetrie. Vezi definitia »

hărățíe s.f. (reg., înv.) vitejie. Vezi definitia »

RĂGĂLÍE, răgălii, s. f. (Reg.) Îngrămădire de rădăcini noduroase de plante sau de arbori pe malul apelor curgătoare, care servește ca ascunzătoare pentru pești; p. gener. îngrămădire de lemne, bușteni, crengi etc. aduse de apă și oprite la cotitura unei ape curgătoare, formând un fel de stăvilar. ♦ Rădăcină ieșită din pământ a unui copac doborât de vânt. – Et. nec. Vezi definitia »