DESCONSIDERÁ vb. tr. a disprețui (pe cineva). (după fr. déconsidérer) Vezi definitia »

ABJURÁ, abjúr, vb. I. Tranz. A renega public o credință religioasă, o doctrină, o părere etc. – Din fr. abjurer, lat. abjurare. Vezi definitia »

GÂRA interj. (Substantivat, în expr.) Gâra-mâra = sâcâială; ceartă. Vezi definitia »

flăcărá vb. I (reg., înv.) a arde cu flăcări, a se aprinde cu flăcări, a țâșni o flacără, a arunca flăcări. Vezi definitia »

susurá (-r, át), vb. – A murmura. Fr. susurrer. – Der. susur, s. n. (murmur). Prezenta mr. șușuredz, șușurare, i-a făcut pe Pușcariu 1706 și Pascu, I, 168, să se gîndească că aceste cuvinte reprezintă direct lat. susurrāre. Această ipoteză este foarte puțin probabilă; cuvîntul nu este popular și mr. trebuie să fie o creație expresivă care aparține familiei lui șoșoi. Vezi definitia »