OSTREICULTÚRĂ, ostreiculturi, s. f. Ramură a zootehniei care se ocupă cu cultura stridiilor. [Pr.: -tre-i-] – Din fr. ostréiculture. Vezi definitia »

ALBUMEÁLĂ, albumele, s. f. (Bot.) Floare-de-colț. – Cf. alb. Vezi definitia »

poácă² s.f. (reg.) 1. lovitură (dată cu pumnul). 2. neînțelegere, conflict, ceartă, discordie. Vezi definitia »

CLORETÓNĂ s. f. alcool, hipnotic și anestezic local. (< fr. chlorétonne) Vezi definitia »

TANGÉNȚĂ s. f. 1. poziție, stare a două figuri geometrice tangente. ♦ linie de ~ = linie de-a lungul căreia două suprafețe sunt tangente; punct de ~ = punct în care două linii sau suprafețe sunt tangente. 2. atingere, legătură, contact. ◊ (fig.) relație trecătoare. (< fr. tangence) Vezi definitia »