BANCĂ³ s. f. piesă de mobilier, cu sau fără rezemătoare, pe care pot ședea deodată mai multe persoane. ◊ scaun cu pupitru pe care stau elevii în clasă. ♦ a sta în banca sa = a fi neutru, a sta pasiv, indiferent. (< fr. banc, germ. Bank) Vezi definitia »

ENCAÚSTICĂ s.f. (Ant.) Pictură făcută cu culori diluate în ceară. // s.m. Preparat pe bază de ceară cu care se impregnează sculpturile pentru a luci. [Pron. -ca-us-. / < fr. encaustique, cf. gr. enkaustike < enkaiein – a arde]. Vezi definitia »

SUSPÁNTĂ s. f. 1. fiecare dintre coardele care leagă voalura unei parașute sau nacela unui balon. 2. (mar.) cablu, parâmă care susține o vergă pe la mijloc; susmantă. (< fr. suspente) Vezi definitia »

prísnă, prísne, s.f. 1. (înv.) candelă la biserică. 2. (adj. invar.; reg.) curat, pur, neamestecat; veritabil, autentic, adevărat. 3. (adj.; înv. și reg.) în întregime, cu totul, complet; exact, întocmai, tocmai, chiar. Vezi definitia »

MINICARTÉLĂ s. f. (inform.) cartelă mai mică decât cartela standard, care permite perforarea unui număr mai mare de caractere. (după engl. minicard) Vezi definitia »