otấrnie s.f. (reg., înv.) utrenie (slujbă de după masă). Vezi definitia »

PUPILOSCOPÍE s. f. schiascopie. (< fr. pupilloscopie) Vezi definitia »

AEROTOPOGRAFÍE s. f. tehnică a măsurătorilor terestre cu aerofotograme. (< fr. aérotopographie) Vezi definitia »

HIPOREFLÉXIE s. f. hiporeflectivitate. (< fr. hyporéflexie) Vezi definitia »

MEMÓRIE, memorii, s. f. 1. Proces psihic care constă în întipărirea, recunoașterea și reproducerea senzațiilor, sentimentelor, mișcărilor, cunoștințelor etc. din trecut. ♦ Minte (considerată ca sediu al procesului de memorare). ◊ Loc. adv. Din memorie = din aducere-aminte, pe de rost. 2. Păstrare în amintire, reprezentare mintală, aducere-aminte, amintire. ♦ Amintire pe care posteritatea o păstrează oamenilor iluștri sau evenimentelor de seamă. ◊ Expr. În memoria cuiva (sau a ceva) = în amintirea..., spre aducere-aminte; ca omagiu. 3. Parte a calculatorului electronic în care se înregistrează instrucțiunile, cuvintele, valorile numerice etc. după o codificare prealabilă; memorator (2). – Din lat., it. memoria, fr. mémoire. Vezi definitia »