Definita cuvantului colegatar
COLEGATÁR, -Ă s. m. f. care moștenește împreună cu alții o avere lăsată prin testament. (< fr. colégataire)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu colegatar
PERIMAMÁR, -Ă adj. situat în jurul sânului. (< peri- + mamar) Vezi definitia »
BICARPELÁR, -Ă adj. provenit din două carpele. (< fr. bicarpellaire) Vezi definitia »
MĂSLINÁR, măslinari, s. m. (Rar) Negustor de măsline; p. ext. băcan. – Măslină + suf. -ar. Vezi definitia »
fluierár1, fluieráre, s.n. (reg.) nai. Vezi definitia »
țar (-ri), s. m. – 1. (Înv.) Împărat. – 2. Monarh slav. Sl. carĭ, din mgr. ϰαισαρ. – Der. țarevici, s. m. (fiu de țar), din rus. carevič; țarină, s. f. (nevastă de țar, împărăteasă rusă), din rus. carica; Țarigrad, s. m. (Constantinopol), înv., din sb. Carigrad. Vezi definitia »