Definita cuvantului complice
COMPLÍCE s. m. f. cel care înlesnește sau ajută la săvârșirea unei fapte; părtaș. (< fr., it. complice)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu complice
DEOARECÉ conj. (Indică un raport de cauză între o propoziție regentă și una subordonată) Fiindcă, pentru că, de vreme ce. [Pr.: de-oa-] – De4 + oare + ce. Vezi definitia »
VORÁCE, voraci, -ce, adj. Care mănâncă cu poftă exagerată, cu lăcomie, mâncăcios; lacom, gurmand. – Din fr. vorace, lat. vorax, -acis. Vezi definitia »
a i se face (cuiva) părul măciucă expr. a fi cuprins de spaimă. Vezi definitia »
la pace expr. (cart.) joc în care ori se dublează potul pierdut de unul din cei doi jucători, ori se ajunge la situația de la începutul jocului. Vezi definitia »
ce este valoarea expresiva Vezi definitia »