DIVINÁȚIE, divinații, s. f. (Livr.) Dar, putere a unor persoane de a desluși și lucruri ascunse, neștiute și mai ales viitorul. [Var.: (înv.) devináție s. f.] – Din fr. divination, lat. divinatio, -onis. Vezi definitia »

SINECHÍE s. f. (Med.) Aderență patologică a irisului în fața posterioară a corneei sau la cristalin; p. gener. orice aderență patologică între formațiuni anatomice vecine. – Din fr. synéchie, engl. synechie. Vezi definitia »

OOFORECTOMÍE s.f. (Biol.) Ovariectomie. [Gen. -iei. / < fr. oophorectomie]. Vezi definitia »

PREDICÁȚIE s. f. faptul de a enunța ceva despre un anumit lucru; enunț care reflectă raportul dintre un obiect și o însușire a sa. ◊ facultatea de a comunica prin raportarea la realitate, cu mijloace lingvistice, a unor reprezentări din conștiința vorbitorului. (< fr. prédication, lat. praedicatio) Vezi definitia »

CEZAROTOMÍE s.f. Operație cezariană. [Gen. -iei. / < fr. césarotomie]. Vezi definitia »