TRITEÍSM s.n. Doctrină care susținea că trinitatea ar fi fost formată din trei persoane și trei esențe. [Pron. -te-ism. / < fr. trithéisme]. Vezi definitia »

AUSTROMARXÍSM s. n. Curent oportunist apărut în mișcarea muncitorească din Austria la sfârșitul sec. XIX. [Pr.: a-us-] – Din germ. Austromarxismus. Vezi definitia »

BAROTRAUMATÍSM s.n. (Med.) Stare patologică provocată de o variație bruscă de presiune. [< fr. barotraumatisme]. Vezi definitia »

POPORANÍSM s.n. Curent social-politic de la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX care considera masa țărănească drept elementul de bază al dezvoltării sociale. ♦ Curent literar care înfățișa cu precădere țărănimea. [< poporan + -ism, după rus. narodnicestvo]. Vezi definitia »

SUPRAREALÍSM s.n. Curent artistic și literar de avangardă din sec. XX, care neagă gândirea logică și își îndreaptă toată atenția asupra iraționalului, inconștientului, viselor și fenomenelor de automatism, considerându-le ca fiind unica modalitate revelatoare a veritabilei noastre esențe și potențialități. [Pron. -re-a-. / < supra- + realism, după fr. surréalisme]. Vezi definitia »