Definita cuvantului congregație
CONGREGÁȚIE s. f. (în biserica catolică) 1. ordin monahal ◊ ramură a unui asemenea ordin. 2. confrerie din clerici și laici, în scopul intensificării propagandei religioase. 3. adunare de prelați pentru examinarea unor anumite chestiuni, situații etc. 4. departament al curiei papale, condus de un cardinal. 5. ședință de studiu la un conciliu; (p. ext.) adunare religioasă. (< fr. congrégation, lat. congregatio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu congregație
TRANZÍȚIE s. f. trecere de la o formă, de la o stare etc. la alta. ♦ de ~ = tranzitoriu; provizoriu. ◊ trecere (bruscă) a unui sistem fizic dintr-o stare în alta; transformare. ◊ schimbare treptată a unei roci în alta. (< fr. transition, lat. transitio) Vezi definitia »
BĂRBĂȚÍE s. f. 1. Faptul de a fi bărbat1 (1); vârsta de maturitate a bărbatului. 2. Virilitate; putere; curaj, energie. – Din bărbat1 + suf. -ie. Vezi definitia »
CAMÉLIE, camelii, s. f. Plantă ornamentală originară din China și din Japonia, cu frunze totdeauna verzi și cu flori mari, albe, sau roșii (Camelia japonica) – Din fr. camélia. Vezi definitia »
FOTOCONDÚCȚIE s. f. fotoconductibilitate. (< fr. photoconduction) Vezi definitia »
ALGEZIMETRÍE s.f. Determinare a intensității excitației necesare provocării unei senzații dureroase. [< fr. algesimétrie, cf. gr. algesis – durere, metron – măsură]. Vezi definitia »