Definita cuvantului conjugare
CONJUGÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) conjuga. ◊ flexiunea verbului. ◊ fiecare dintre categoriile în care se împart verbele după terminația infinitivului. 2. îmbinare, unire. 3. mod de înmulțire sexuală în care prin fuzionarea a doi gameți rezultă zigotul. ◊ împerechere a cromozomilor în cursul meiozei. (< conjuga)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu conjugare
EXCIZÁRE s. f. Acțiunea de a exciza și rezultatul ei. – V. exciza. Vezi definitia »
REFLECTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) reflecta și rezultatul ei; răsfrângere, oglindire; redare. ♦ Categorie filozofică exprimând esența relației dintre materie și conștiință, privită sub raport gnoseologic; procesul de cunoaștere a lumii de către om. [< reflecta]. Vezi definitia »
CUPRÁRE, cuprări, s. f. Acțiunea de a cupra și rezultatul ei; arămire. – V. cupra. Vezi definitia »
FILTRÁRE, filtrări, s. f. Acțiunea de a (se) filtra; filtraj. – V. filtra. Vezi definitia »
VERBALIZÁRE, verbalizări, s. f. Acțiunea de a verbaliza și rezultatul ei. – V. verbaliza. Vezi definitia »