Definita cuvantului consistență
CONSISTÉNȚĂ s. f. 1. stare a unui corp care are un anumit grad de densitate. ◊ rezistență opusă de un corp la deformare, la sfărâmare. ◊ (fig.) soliditate, tărie; fermitate. 2. (mat.) coerență (2). 3. (log.) însușire a unui sistem axiomatic de a nu fi contradictoriu. (< fr. consistance, it. consistenza)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu consistență
zeamă s. f., g.-d. art. zemii; (feluri) pl. zernuri Vezi definitia »
SCOLÁSTICĂ s.f. v. scolastic (1) [în DEX '98]. Vezi definitia »
nartécă, nartéci, s.f. (înv.) tinda unei biserici; advon. Vezi definitia »
ECHIDISTÁNȚĂ, echidistanțe, s. f. (Top.) Diferența constantă de înălțime dintre cotele a două puncte situate pe două curbe de nivel. – Din fr. équidistance. Vezi definitia »
ARENDĂȘÍȚĂ, arendășițe, s. f. (Rar) Arendășoaică. – Arendaș + suf. -iță. Vezi definitia »