șteáză (-éze), s. f. – (Trans.) Piuă. Origine necunoscută. Der., în gr. σχεδία „coș” (Diculescu, Elementele, 466) pare îndoielnică. Dacă este cuvînt identic cu celui anterior, rămîne de explicat schimbarea semantică. – Der. șteza, vb. (a da la piuă); ștezar, s. m. (piuar). Vezi definitia »

TORACENTÉZĂ s.f. (Med.) Puncție pleurală, făcută în scop explorator sau terapeutic; toracocenteză. [< fr. thoracentese, cf. gr. thorax – torace, kentesis – înțepătură]. Vezi definitia »

BISTRIȚEÁNCĂ, bistrițence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul Bistrița sau în județul Bistrița-Năsăud. ♦ Locuitoare din municipiul Bistrița sau din județul Bistrița-Năsăud. – Bistrițean + suf. -că. Vezi definitia »

nenimereálă s.f. (înv.) lipsă de reușită, de izbândă, de succes; insucces. Vezi definitia »

PANDÓRĂ, pandore, s. f. Instrument muzical cu coarde, asemănător cu lăuta, folosit în sec. XVI-XVII. – Din fr. pandore. Vezi definitia »