VOAIÓR s.m. 1. Spectator atras de o curiozitate mai mult sau mai puțin imorală. 2. Cel care asistă, pentru satisfacția proprie, la un spectacol erotic. (< fr. voyeur) Vezi definitia »

năvrăpitór, năvrăpitóri, s.m. (înv.) năvălitor, agresor; uzurpator. Vezi definitia »

CONLOCUITÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care locuiește împreună cu altul, considerat în raport cu acesta. [Pron. -cu-i-. / < con- + locuitor]. Vezi definitia »

ROȘIÓR, -OÁRĂ, roșiori, -oare, adj., subst. I. Adj. Diminutiv al lui roșu. ◊ Pere roșioare = soi de pere care se păstrează bine toată iarna. Prune roșioare = soi de prune care se coc de timpuriu. II. S. f. 1. (La sg.) Soi de viță de vie cu struguri mici de culoare roșiatică, puțin răspândit în cultură. 2. Pește cu corpul turtit lateral și acoperit cu solzi mari, cu ochii și cu înotătoarele roșietice (Scardinius erythrophthalmus). III. S. m. (La pl.) Corp de elită al cavaleriei în organizarea mai veche a armatei române; (și la sg.) ostaș din acest corp de cavalerie. [Pr.: -și-or] – Roșu + suf. -ior. Vezi definitia »

EXPLOZÓR, explozoare, s. n. Aparat special pentru aprinderea capselor electrice detonante. – Din fr. exploseur. Vezi definitia »