Definita cuvantului contestație
CONTESTÁȚIE s. f. plângere, obiecție scrisă împotriva unei măsuri, a unei hotărâri judecătorești. ◊ memoriu adresat unui organ ierarhic superior prin care se cere revizuirea sau anularea unui act ilegal comis de organul ierarhic inferior. (< fr. contestation, lat. contestatio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu contestație
SINOLOGÍE s. f. știință care studiază istoria, limba și cultura chineză. (< fr. sinologie) Vezi definitia »
LAMINECTOMÍE s.f. (Med.) Rezecție a apofizelor vertebrale, practicată în operațiile pe măduva spinării. [Gen. -iei. / < fr. laminectomie, cf. lat. lamina – lamă, gr. ektome – excizie]. Vezi definitia »
OSTEOPLAZÍE s.f. (Med.) Neoformație osoasă netipică. [Gen. -iei. / < fr. ostéoplasie]. Vezi definitia »
DISFORÍE s.f. Tulburare a dispoziției caracterizată prin tristețe profundă și nemulțumire de sine. [< fr. dysphorie]. Vezi definitia »
TROPOLOGÍE s.f. (Lit.) 1. Limbaj figurat. 2. Disciplină care studiază tropii. [Gen. -iei. / < fr. tropologie, cf. gr. tropos – trop, logos – studiu]. Vezi definitia »