UVULÁR, -Ă adj. Referitor la uvulă, al uvulei. ♦ (Fon.; despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, cu vibrarea uvulei. [Cf. fr. uvulaire, it. uvulare]. Vezi definitia »

SICÁR s.m. (Rar) Asasin, ucigaș tocmit. [Cf. it. sicario, fr. sicaire < lat. sicarius < sica – pumnal]. Vezi definitia »

POPOTÁR s. m. militar însărcinat cu administrarea unei popote. (< popotă + -ar) Vezi definitia »

tefterdár, tefterdári, s.n. (înv.) 1. ministru de finanțe la turci. 2. controlor financiar în Țările Române. Vezi definitia »

VRĂJÁR, vrăjari, s. m. (Reg.) Prăjină, arac. – Vrej + suf. -ar. Vezi definitia »