ARMÁR, armare, s. n. (Reg.) Dulap în care se păstrează haine, vase sau alimente. – Lat. armarium. Vezi definitia »

TRIBUTÁR, -Ă adj. Care plătește tribut; (p. ext.) dependent, supus economicește. ♦ (Fig.) Dependent sub raport ideologic, influențat; care datorează cuiva ceva. [Cf. fr. tributaire]. Vezi definitia »

(rar) Care ține de evanghelicism, referitor la evanghelicism: „prozelitism... se face desigur și în cadrul evanghelicist.” L. BLAGA [Evanghelic + ist] Vezi definitia »

CAVITÁR, -Ă adj. care prezintă cavități, gol în interior. (< fr. cavitaire) Vezi definitia »

ALUNÁR, alunari, s. m. I. Vânzător de alune. II. 1. Pasăre de munte cu penele cafenii stropite cu alb, care se hrănește cu alune, ghindă, semințe și insecte; gaiță de munte, nucar (1) (Nucifraga caryocatactes). 2. (Zool.) Pârș. – Alună + suf. -ar. Vezi definitia »