Definita cuvantului contingență
CONTINGÉNȚĂ s. f. însușirea de a fi contingent (1); relație între fenomene, evenimente contingente; întâmplare. (< fr. contingence, lat. contingentia)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu contingență
RADIÉRĂ2 s.f. Gravură în apă tare. [Cf. germ. Radierung]. Vezi definitia »
ROTĂREÁSĂ, rotărese, s. f. Soție de rotar; rotăriță. – Rotar + suf. -easă. Vezi definitia »
BRIGÁDĂ, brigăzi, s. f. 1. Echipă de muncitori organizată în spirit socialist, în vederea îndeplinirii unei sarcini de producție. ◊ Brigadă de producție = echipă de muncitori agricoli, reprezentând forma de bază a organizării muncii în gospodăriile agricole colective, care-și desfășoară activitatea într-un sector delimitat și care are caracter permanent și stabil. 2. Subunitate silvică formată din mai multe cantoane (2) și condusă de un brigadier silvic. 3. Corp de trupe alcătuit din două regimente din aceeași armă. – Fr. brigade (rus brigada). Vezi definitia »
picioránță, picioránțe, s.f. (reg.) piciorong. Vezi definitia »
CONSOÁRTĂ s.f. (Fam.) Soție, nevastă. [< lat. consors]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z