CALEMGÍU, calemgii, s. m. (Înv.) Funcționar de cancelarie; copist. – Din tc. kalemcı. Vezi definitia »

GADOLÍNIU s.n. Element din familia pământurilor rare. [Pron. -niu. / < fr. gadolinium]. Vezi definitia »

iazagíu (iazagíi), s. m. – Condeier, copist. Tc. yazici (Șeineanu, III, 67). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

CRÁNIU s.n. (Med.) Scheletul osos al capului; (pop.) țeastă. [Pron. -niu. / < lat. cranium, gr. kranion, cf. fr. crâne]. Vezi definitia »

DILÚVIU s.n. 1. (Rel.) Revărsare catastrofală de ape despre care se pomenește în Biblie; potopul biblic. 2. Revărsare de ape, cu furtună și ploi torențiale; potop. 3. (Geol.) Pleistocen. [Pron. -viu. / < lat. diluvium, it. diluvio]. Vezi definitia »