SUPRANORMATÍV, -Ă adj. Care este peste normă, în afara normei. [< supra- + normativ]. Vezi definitia »

ADMONITÍV, -Ă adj. Care admonestează, care cenzurează. [< fr. admonitif]. Vezi definitia »

CONTRACEPTÍV, -Ă adj., s. n. anticoncepțional. (< fr. contraceptif) Vezi definitia »

RECURSÍV, -Ă adj. (Liv.) Care poate fi repetat în mod nelimitat. ♦ (Mat.) Funcție recursivă = funcție de mai multe variabile, având ca domeniu de definiție și ca domeniu al valorilor numerele naturale. [< fr. récursif]. Vezi definitia »

COLECTÍV, -Ă, colectivi, -e, adj., subst. I. Adj. 1. Care rezultă din participarea, din activitatea mai multor persoane (sau lucruri). 2. Care aparține tuturor; comun, obștesc, social. 3. Care se referă la ideea de colectivitate. ◊ Substantiv colectiv = substantiv care denumește prin forma de singular o pluralitate de obiecte identice, considerate ca un întreg, ca o totalitate. Sufix colectiv = sufix care dă unui substantiv valoarea de substantiv colectiv. II. S. n. Echipă. Colectiv de redacție. Colectiv de catedră. ♦ P. gener. Grup. (organizat) de persoane. III. S. f. (Ieșit din uz) Cooperativă Agricolă de Producție. – Din fr. collectif, lat. collectivus. Vezi definitia »