SUREXCITÁNT, -Ă adj. v. surescitant. Vezi definitia »

NEEXISTÉNT adj. v. INEXISTENT. Care nu există; neexistent, nul (1). [DEX '98] Vezi definitia »

AMBIVALÉNT, -Ă adj. (Liv.) Care prezintă ambivalență. [< fr. ambivalent]. Vezi definitia »

aberánt, -ă adj. 1. care se abate de la o normă. 2. contrar logicii, bunului-simț; (p. ext.) absurd. (< fr. aberrant, lat. aberrans) Vezi definitia »

FLUORESCÉNT, -Ă adj. (despre substanțe) care prezintă fluorescență; bazat pe fluorescență. ♦ tub ~ = izvor de lumină bazat pe principiul descărcării electrice în vapori de mercur aflați într-un tub de sticlă. (< fr. fluorescent) Vezi definitia »