STEREOGNOZÍE s. f. (Med.) Facultatea de a identifica obiectele prin simțul tactil, pe baza reliefului acestora. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréognosie. Vezi definitia »

CHINESTEZÍE (‹ fr. {i}; {s} gr. kinein „a se mișca” + aisthesis „percepere”) s. f. Capacitatea organismului uman și animal de a percepe și localiza mișcarea imprimată diferitelor părți ale corpului numai pe baza sensibilității profunde, fără participarea văzului. C. profundă = capacitatea de a percepe și localiza mișcările unor viscere. Vezi definitia »

BRÓNHIE s. f. fiecare dintre cele două ramificații ale traheii prin care aerul ajunge în plămâni. (< lat. bronchia, gr. bronkhia) Vezi definitia »

víe (-íi), s. f. – 1. Teren plantat cu viță, boltă de viță. – 2. Viță. – Mr. (a)vińe, megl. vińă. Lat. vῑnĕa (Pușcariu 1879; REW 9350), cf. vegl. veña, it. vigna, prov., port. vinha, fr. vigne, cat. vinya, sp. viña. – Der. vier (var. înv. viiariu), s. m. (podgorean, viticultor), poate direct din lat. vῑnĕārius (Pușcariu 1884); viereasă, s. f. (nevastă de vier); viesc, adj. (se zice despre o anumită varietate de pere și de mere). Vezi definitia »

TAUTOMERÍE s. f. proprietate a unor substanțe organice izomere de a trece cu ușurință una în alta. (< fr. tautomérie) Vezi definitia »