tetragonicéște adv. (înv.) în lung și în lat. Vezi definitia »

INSAȚIABILITÁTE s.f. (Rar) Poftă excesivă de mâncare, lăcomie; (fig.) nesaț; insațietate. [Pron. -ți-a-. / cf. fr. insatiabilité]. Vezi definitia »

dublèt(dublete) s.m.=(muz)diviziune excepțională ce constă în împărțirea în două părți (egale) în loc de trei părți (egale) a unei valori ternare Vezi definitia »

BUNĂTÁTE, (I 3, II) bunătăți, s. f. I. 1. Însușirea de a fi bun, înclinarea de a face bine; p. ext. îndurare, milă, blândețe. 2. Bunăvoință, amabilitate. ◊ Expr. Ai bunătate (sau bunătatea) ori fă bunătatea (să...) = te rog, fii bun (să...). 3. Faptă bună, binefacere. 4. Gust bun, plăcut. II. (Concr.) 1. Mâncare sau băutură (foarte) bună. 2. Lucru de calitate (foarte) bună. 3. (La pl.) Averi, bogății. – Lat. bonitas, -itatis. Vezi definitia »

VIRTUOZITÁTE s.f. Însușirea de a fi virtuos; (p. ext.) măiestrie, abilitate, dexteritate. [Cf. fr. virtuosité]. Vezi definitia »