DISTILATÓR s.n. Aparat de distilat. [Cf. fr. distillateur]. Vezi definitia »

TURBOALTERNATÓR s. n. turbogenerator dintr-un alternator și o turbină, montate pe același ax. (< fr. turbo-alternateur) Vezi definitia »

ÎMPĂRȚITÓR, împărțitori, s. m. 1. (Înv.) Factor poștal, poștaș. 2. (Aritm.) Număr prin care se împarte deîmpărțitul; divizor. – Împărți + suf. -tor. Vezi definitia »

IMPROVIZATÓR, -OÁRE, improvizatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care improvizează; care are însușirea de a improviza. – Din fr. improvisateur. Vezi definitia »

DOR, doruri, s. n. 1. Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie. ◊ Loc. adv. Cu dor = duios; pătimaș. 2. Stare sufletească a celui care tinde, râvnește, aspiră la ceva; năzuință, dorință. 3. Suferință pricinuită de dragostea pentru cineva (care se află departe). 4. (Pop.) Durere fizică. Dor de dinți. 5. Poftă, gust (de a mânca sau de a bea ceva). De dorul fragilor (sau căpșunilor) mănânci și frunzele. 6. Atracție erotică. 7. (Pop.; în loc. adv.) În dorul lelii = fără țintă hotărâtă, fără rost, la întâmplare. – Lat. pop. dolus (< dolere „a durea”). Vezi definitia »