RAȚIONAMÉNT, raționamente, s. n. Înlănțuire logică de judecăți, care duce la o concluzie; p. ext. șir de argumente de care se servește cineva în judecarea unei chestiuni sau pentru a-și susține punctul de vedere. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. raisonnement (refăcut după rațiune) Vezi definitia »

cuvant folosit in tehnologia monturilor la pescuit Vezi definitia »

INFLUÉNT, -Ă, influenți, -te, adj. Care are trecere, influență; puternic. – Din fr. influent. Vezi definitia »

ambiént (-bi-ent) s. n., pl. ambiénturi Vezi definitia »

DEFICIÉNT, -Ă, deficienți, -te, adj. Care are o insuficiență organică sau mintală. ♦ Care produce mai puțin decât trebuie, decât e planificat. ♦ (Substantivat) Persoană lipsită de anumite facultăți fizice sau psihice. Un deficient mintal. [Pr.: -ci-ent] – Din fr. déficient. Vezi definitia »