ACOLOGÍE s.f. (Med.; livr.) Cunoașterea medicamentelor pentru tratarea diferitelor boli. [Gen. -iei. / < fr. acologie, cf. gr. akos – tratament, logos – studiu]. Vezi definitia »

CHEROFOBÍE s. f. aversiune patologică față de veselie, de buna dispoziție. (< fr. chérophobie) Vezi definitia »

MONOPLOIDÍE s. f. stare a unui nucleu monoploid. (< fr. monoploïdie) Vezi definitia »

ECOGRAFÍE s.f. Metodă de apreciere a densității țesuturilor cu ajutorul ecoului reflectat de vibrațiile ultrasonore. [Gen. -iei. / < fr. échographie]. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »