vaccinoterapíe s. f., art. vaccinoterapía, g.-d. vaccinoterapíi, art. vaccinoterapíei Vezi definitia »

INTONÁȚIE s.f. 1. Modulația vocii în timpul vorbirii. 2. (Muz.) Manieră de a intona un sunet cu vocea sau cu un instrument. ♦ Faptul de a începe cântarea unei bucăți vocale. [Gen. -iei, var. intonațiune s.f. / cf. it. intonazione, fr. intonation]. Vezi definitia »

ZOOCHIMÍE s.f. Disciplină care studiază compoziția chimică a corpului animalelor și procesele chimice care se petrec în el. [Pron. zo-o-, gen. -iei. / < fr. zoochimie]. Vezi definitia »

RUSÁLIE, rusalii, s. f. 1. (La pl.) Sărbătoare religioasă creștină, cu străvechi origini mitologice, provenind din ritualuri de pomenire a morților, care cade la 50 de zile după Paști. 2. (În mitologia populară) Ființă fantastică, asemănătoare cu ielele, reprezentată ca o zână rea, care dezlănțuie furtuni, schilodește pe oameni sau le ia mințile. 3. (Entom.) Larvă acvatică a insectei Ephemeride Polingenia, care se găsește mai ales în Dunăre, constituind hrana principală a cegii; p. ext. efemeră. – Din sl. rusalija. Vezi definitia »

CARDIOTROFÍE s.f. (Biol.) Trofie și nutriție a inimii. [Pron. -di-o-, gen. -iei. / < fr. cardiotrophie]. Vezi definitia »