CONTRADICTÓRIU, -IE adj. (Despre idei, tendințe, fenomene) Care se contrazice cu altul, care este incompatibil; contradicțional. ◊ În contradictoriu = în opoziție de idei cu ceva sau cu cineva. [Pron. -riu. / < lat. contradictor, cf. fr. contradictoire]. Vezi definitia »

EPICRÁNIU s. n. structură care acoperă craniul. (< fr. épicrâne) Vezi definitia »

PENÁGIU s.n. v. penaj. Vezi definitia »

ARBÍU, arbie, s. n. Vergea cu ajutorul căreia se încărca și se curăța altădată pușca. – Tc. harbi. Vezi definitia »

FEROSILÍCIU s. n. aliaj de fier și siliciu. (< fr. ferrosilicium) Vezi definitia »