ANTROPOTÉHNICĂ s. f. arta de a dezvolta armonic ființa umană. (< fr. anthropotechnique) Vezi definitia »

ÎNȚEPENEÁLĂ s. f. (Rar) Stare a unui lucru sau a unei ființe țepene; înțepenire. – Înțepeni + suf. -eală. Vezi definitia »

FĂCĂTÚRĂ, făcături, s. f. (Pop.; în superstiții) Farmec, vrajă (făcută cuiva); mijloc întrebuințat de vrăjitoare în farmecele sale. – Face + suf. -ătură. Vezi definitia »

DIACHÉNĂ, diachene, s. f. Fruct format din două achene lipite între ele. [Pr.: di-a-] – Din fr. diakène. Vezi definitia »

FAȚĂ ecran, meclă, moacă, muian, mutră. Vezi definitia »