POLIODONTÍE s. f. prezența de dinți supranumerari. (< fr. polyodontie) Vezi definitia »

TEHNOLOGÍE, tehnologii, s. f. 1. Știință a metodelor și a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, operațiilor etc. utilizate în scopul obținerii unui anumit produs. – Din fr. technologie. Vezi definitia »

EXERGÍE s. f. (fiz.) parte a energiei care poate fi transformată în orice formă de energie. (< fr. exergie) Vezi definitia »

VENTRICULOSCOPÍE s. f. explorare neurochirurgicală care permite a vedea direct interiorul ventriculelor cerebrale. (< fr. ventriculoscopie) Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »