ORDALÍE, ordalii, s. f. Mod de stabilire a dreptății sau a vinovăției părților în litigiu, caracteristic evului mediu, prin diferite probe (a focului, a apei clocotite și a fierului încins) sau prin duelul judiciar. [Acc. și: ordálie] – Din fr. ordalie, lat. ordalium. Vezi definitia »

DIFTERÍE s.f. Anghină difterică. [Gen. -iei. / < fr. diphtérie, cf. gr. diphthera – membrană]. Vezi definitia »

HAMSÍE, hamsii, s. f. Mic pește marin de culoare argintie, cu gura mare, care trăiește în Marea Neagră, Marea Mediterană și Oceanul Atlantic (Engraulis encrasicholus). – Din ngr. ha(m)psi. Vezi definitia »

PROCTOTOMÍE s. f. secționare chirurgicală a anusului. (< fr. proctotomie) Vezi definitia »

DOCTORÍE s.f. Medicament; (pop.) leac, doftorie. [Gen. -iei. / < doctor + -ie]. Vezi definitia »