URBANÍSTIC, -Ă, urbanistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință al cărei obiect îl constituie sistematizarea așezărilor omenești existente și proiectarea de așezări noi; urbanism. 2. Adj. Care ține de urbanistică (1), privitor la urbanistică; edilitar. – Urban + suf. -istic sau urbanist + suf. -ic. Vezi definitia »

convremélnic, -ă, convremélnici, -ce, adj. și s.m. și f. (înv.) contemporan. Vezi definitia »

CIRENÁIC, -Ă adj. Școală cirenaică = școală filozofică întemeiată de Aristip la Cirene, ai cărei adepți proclamau ca scop al vieții obținerea unui maximum de plăceri. // s.m. Adept al acestei școli. [Pron. -na-ic. / < fr. cyrénaïque < Cyrene – colonie grecească din Africa de nord]. Vezi definitia »

SIMPATICOLÍTIC, -Ă adj., s. n. simpatolitic. (< fr. sympaticolytique) Vezi definitia »

ANTIMITÓTIC, -Ă adj., s.n. (Substanță) care împiedică mitozele. [Cf. fr. antimitotique]. Vezi definitia »