USTENSÍLĂ s. f. unealtă, sculă. (< fr. ustensile) Vezi definitia »

ARVÓNĂ s. f. v. arvună. Vezi definitia »

GÁȘPERIȚĂ, gașperițe, s. f. (Fam. și ir.) Țigancă. – Gașper + suf. -iță. Vezi definitia »

ANTITÉZĂ s.f. 1. Opoziție între două idei, între două noțiuni, între două teze. 2. Figură de stil bazată pe contrastul dintre două idei care se pun în relief una pe cealaltă. 3. Judecată opusă unei alte judecăți, numită teză. ♦ (În filozofia lui Hegel) A doua etapă a triadei; negație, opoziție. [< fr. antithèse, cf. lat., gr. antithesis – opoziție]. Vezi definitia »

FÓRFOTĂ s. f. Mișcare grăbită și zgomotoasă de colo până colo; forfoteală, foială. ◊ Expr. (Adverbial) A umbla forfota = a umbla grăbit (și fără rost) de colo până colo; a forfoti. [Var.: fórfot s. n.] – Din forfoti (derivat regresiv). Vezi definitia »