Definita cuvantului meșteșugareț
MEȘTEȘUGÁREȚ, -Ă, meșteșugareți, -e, adj. (Înv.) Iscusit, îndemânatic, dibaci, talentat. – Meșteșug + suf. -areț.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu meșteșugareț
PIEPTÚȚ, pieptuțuri, s. n. Pieptișor. – Piept + suf. -uț. Vezi definitia »
SUMÉȚ, -EÁȚĂ adj. v. semeț. Vezi definitia »
ȘTURȚ, șturțuri, s. n. (Reg.) 1. Loc unde se depozitează minereul care urmează să fie prelucrat sau deșeurile; p. ext. materialul depozitat în acest loc. 2. Semifabricat plat care reprezintă un stadiu intermediar între placa-semifabricat și tabla subțire. – Din germ. Sturz. Vezi definitia »
surúț, -ă, adj. (reg.) (cal) care bate în sur; suruleț. Vezi definitia »
ghemț s. m. – Piele de căprioară. Germ. Gemse (Iordan, BF, VIII, 227). Sec. XIX. Vezi definitia »