DELÍU, -ÍE, delii, s. m., adj. (Înv.) 1. S. m. Soldat din călărimea ușoară turcă. ♦ (În Țara Românească și în Moldova) Soldat din corpul de călăreți înființat de Minai Viteazul o dată cu corpul beșliilor; (în perioada fanariotă) soldat din garda domnească. 2. Adj., s. m. (Om) voinic, viteaz, îndrăzneț. 3. Adj. Furios, vehement, nebun. – Din tc. deli. Vezi definitia »

FISTICHÍU, -ÍE, fistichii, adj. 1. (Înv.) De culoarea fisticului (2); verde-gălbui. 2. Fig. Curios, ciudat; extravagant. – Din tc. fistikî. Vezi definitia »

INTERSPÁȚIU s. n. spațiu liber între două obiecte, piese etc. ◊ distanța între două centre de perspectivă a două fotograme aeriene succesive dintr-un șir determinat. (< lat. interspatium) Vezi definitia »

labagiu, cel care isi face laba Vezi definitia »

CĂCĂNÍU, -ÍE, căcăníi, adj. Cafeniu. (din căca) Vezi definitia »