BRANDENBÚRG, brandenburguri, s. n. Șnur sau găitan care se coase, ca podoabă, pe pieptul unor haine (în dreptul butonierelor). – Fr. brandenbourg. Vezi definitia »

BURG, burguri, s. n. Castel medieval; oraș medieval; p. ext. oraș vechi. – Fr. bourg. Vezi definitia »

BADEN-WÜRTTEMBURG [bá:dən wüntəmberc], land în SV Germaniei; 35,8 mii km²; 9,4 mil. loc. (1988, din care 70 la sută populație urbană). Centrul ad-tiv: Stuttgart. Orașe pr.: Freiburg, Heidelberg, Karlsruhe, Mannheim, Ulm. Expl. de cărbune, min. de fier, petrol și gaze naturale; expl. forestiere. Ind. constr. de mașini, textilă și a sticlei. Cereale; viticultură și pomicultură. Creșterea animalelor. Vezi definitia »

a da în pârg expr. (er. – d. bărbați) a avea o erecție. Vezi definitia »

ẴLBORG (AALBORG), [ɔ:lbɔr], oraș în N Danemarcei (Iutlanda), port de pescuit la canalul Limfjorden; 154,7 mii loc. (1988). Constr. navale, ciment, produse textile. Castel (1539). Vezi definitia »