DESTÍNS, -Ă, destinși, -se, adj. Care a pierdut din încordare, care nu este întins; (despre nervi) relaxat, calmat, liniștit. – V. destinde. Vezi definitia »

adíns, adv. – Intenționat, expres. Se întrebuințează numai în loc. compuse: din adins, înadins (intenționat), mai cu dinadinsul (în special), cu tot dinadinsul (cu adevărat). < Lat. ad idipsum „întocmai pentru aceasta” (cf. Cesar: cohortes ad idipsum instructae); cf. cat. adés „atunci”, REW 4541 și DAR presupun un *ad ipsum illum; explicația bazată pe *ad de ipso (Candrea) nu este posibilă, căci ipsum (neutru) nu se putea întrebuința singur. La început folosit ca pron., în sec. XVII a devenit adv. Este curioasă caracteristica de a nu putea fi întrebuințat singur (ci în limba veche cu un pron. pers. și astăzi cu prep.), ca lat. ipsum. Vezi definitia »

albigéns adj. m., s. m., pl. albigénsi; adj. f., s. f. albigénsă, pl. albigénse Vezi definitia »

ÎNTÍNS¹, întinsuri, s. n. Spațiu larg; suprafață; întindere. – V. întinde. Vezi definitia »

CONTRADÁNS s.n. Dans asemănător cadrilului, executat de obicei de șase perechi de dansatori așezați față în față; melodia acestui dans. [Var. contradanț s.n. / după fr. contredanse, it. contradanza]. Vezi definitia »