NEOCOMIÁN, -Ă adj., s. n. denumirea veche a cretacicului inferior. (< fr. néocomien) Vezi definitia »

GHIȚMÁN, ghițmani, s. m. (Reg.) Un fel de plăcintă cu brânză și smântână. – Din Gethsemani (nume propriu). Vezi definitia »

HIPERTIROIDIÁN, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de hipertiroidie. (< fr. hypertyroidien) Vezi definitia »

DECÁN, -Ă, decani, -e, subst. 1. S. m. și f. Membru al corpului profesoral universitar însărcinat cu conducerea unei facultăți; grad deținut de această persoană. 2. S. m. Persoană (aleasă dintre avocați) care conducea baroul avocaților. 3. S. m. Persoana cea mai în vârstă sau cu vechimea cea mai mare în anumite corpuri constituite. 4. S. m. (În biserica anglicană) Conducător al unui colegiu de preoți, al unei instituții religioase sau al unui local de cult. Decanul de Canterbury. 5. Decurion. – Din lat. decanus, germ. Dekan. Vezi definitia »

PROCESOMÁN, -Ă s.m. și f. (Ironic) Cel care are mania de a intenta procese juridice. [< proces + -man]. Vezi definitia »