ASPIRÁȚIE, aspirații, s. f. 1. Aspirare. ♦ Deplasare a unui lichid într-o conductă prin micșorarea presiunii aerului din ea. 2. (Fon.) Zgomot produs prin frecarea aerului în trecerea lui prin laringe în cursul pronunțării unor sunete. 3. Fig. Năzuință, dorință, râvnă. [Var.: (înv.) aspirațiúne s. f.] – Din fr. aspiration. Vezi definitia »

EXSTROFÍE s. f. defect de conformație al unui organ intern, care se prezintă întors, răsturnat; extroversiune. (< fr. exstrophie) Vezi definitia »

retransmísie (re-tran-smi-si-e / -trans-mi-) s. f., art. retransmísia (-si-a), g.-d. art. retransmísiei; pl. retransmísii, art. retransmísiile (-si-i) Vezi definitia »

ZOOECONOMÍE s.f. Disciplină care studiază aplicarea principiilor de economie rurală la creșterea animalelor. [Pron. zo-o-, gen. -iei. / cf. fr. zooéconomie]. Vezi definitia »

OVARIOTOMÍE s. f. secționare chirurgicală a ovarului. (< fr. ovariotomie) Vezi definitia »