SPOLIATÓR, -OÁRE, spoliatori, -oare, s. m. și f. (Livr.) Persoană care spoliază; jefuitor. [Pr.: -li-a-] – Din fr. spoliateur. Vezi definitia »

ACTELE MARTIRILOR, documente despre viața și suferințele martirilor creștini din epoca primară a bisericii, întocmite pe baza relatărilor făcute de martori oculari. Vezi definitia »

ANTERIÓR, -OÁRE adj. Care este, se petrece înaintea altui eveniment; precedent, de dinainte. ♦ Situat în față. ♦ (Despre sunete) Care se articulează într-un punct situat în partea dinainte a cavității bucale. [Pron. -ri-or. / cf. fr. antérieur, it. anteriore, lat. anterior]. Vezi definitia »

PENALIZATÓR, -OÁRE, penalizatori, -oare, adj. Cu caracter de penalizare. – Penaliza + suf. -tor. Vezi definitia »

INCRIMINATÓR, -OÁRE adj. care incriminează. (< fr. incriminatoire) Vezi definitia »