GHINT, ghinturi, s. n. 1. Șanț în formă de spirală, făcut pe suprafața interioară a țevii unor arme de foc, pentru a imprima proiectilului o mișcare de rotație necesară menținerii stabilității acestuia pe o traiectorie dată. 2. Cui sau piron cu capătul lat și proeminent. – Din pol. gwint, ucr. gvint. Vezi definitia »

VINT s. n. joc de cărți înrudit cu vistul și cu bridgeul. (< engl. wint) Vezi definitia »

ABRACADABRÁNT, -Ă adj. (Rar) Surprinzător, extraordinar; ciudat, bizar. [< fr. abracadabrant]. Vezi definitia »

SUPERCIMÉNT s. n. ciment care se întărește foarte repede. (< fr. superciment) Vezi definitia »

DINAMIZÁNT, -Ă adj. Care dinamizează. [Cf. fr. dynamisant]. Vezi definitia »