EXPERIMÉNT, experimente, s. n. Procedeu de cercetare în știință, care constă în provocarea intenționată a unor fenomene în condițiile cele mai propice pentru studierea lor și a legilor care le guvernează; observație provocată, experiență (2). – Din lat. experimentum. Vezi definitia »

DISCORDÁNT, -Ă adj. care distonează; nepotrivit; strident. (< fr. discordant) Vezi definitia »

Element de compunere savantă care, antepus denumirii unei unități de măsură, o multiplică de 10 la puterea 15 ori Vezi definitia »

REPÉNT, -Ă adj. (Despre plante și despre tulpinile lor) Care stă culcat la pământ și din loc în loc dă naștere la rădăcini; târâtor. [Pl. -nți, -nte. / < engl. repent, cf. lat. repens < repere – a se târî]. Vezi definitia »

XANT- v. xanto-. Vezi definitia »