PROVEDITÓR, proveditori, s. m. Funcționar public al vechii republici venețiene însărcinat cu conducerea sau cu inspectarea unei flote, a unei provincii. – Din it. provveditore, fr. provéditeur. Vezi definitia »

VIEȚUITÓR, -OÁRE, viețuitori, -oare, adj. (Înv. și pop.) Care viețuiește; (care este) în viață, viu. ♦ (Substantivat, f.) Vietate, ființă. [Pr.: -țu-i-] – Viețui + suf. -tor. Vezi definitia »

DIALIZÓR s. n. aparat pentru dialize; dializator. (< fr. dialyseur) Vezi definitia »

RUPTÓR s.n. Întrerupător electric comandat la distanță, al cărui element mobil de contact are ca poziție de repaus poziția corespunzătoare închiderii circuitului. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. rupteur]. Vezi definitia »

întăritor, întăritoare s. n. băutură spirtoasă. Vezi definitia »