béi (béi), s. m. – 1. Titlu nobiliar al Imperiului Otoman, rezervat guvernatorilor de provincii sau domnitorilor vasali ai Imperiului. Din punctul de vedere al administrației otomane, era și titlu al domnitorilor din Munt. și Mold. – 2. Unghi concav la arșice. – Mr. bei. Tc. beg sau bey (Roesler 589; Șeineanu, II, 43; Lokotsch 282), cf. ngr. μπέης, alb. bek, bg. bei. Vezi definitia »

VÓLEI/VÓLEI-BAL s. n. joc sportiv disputat între două echipe a câte 6 jucători, care constă în aruncarea unei mingi numai cu mâinile peste un fileu întins sus, la mijlocul terenului. (< engl. volley/-ball/) Vezi definitia »

SĂRĂCÉI s. m. pl. (Înv.) Soldați din cavaleria neregulată a Munteniei și a Moldovei. – Tc. sarıca. Vezi definitia »

CÂRDEI, Filimon (1903-1971, n. Rădăuți), zoolog român. Prof. univ. la Iași. Studii de sistematica, biologia, ecologia și zoogeografia opilionidelor, odonatelor, formicidelor. Coautor șa Fauna R.S.R. (Odonata). Vezi definitia »

BUFLÉI, buflei, s. m. (Fam. și glumeț) Copil sau pui de animal gras, dolofan. – Et. nec. Vezi definitia »